Am, am, am o teamă de ceva... Pe lângă că mi-e teamă de mine dimineața când mă uit în oglindă (noroc că pot să sting becul), am o teamă și de virus. Problema e că pe el nu îl văd. Poate mi-ar trebui o lupă sau un doctor bun, un oftalmolog...
Îl aud la TV, la știri, îl și citesc pe net, dar de văzut, nu se vede.
În fine, unii ne sfătuiesc să ne spălăm pe mâini. Dar eu nu știu ce să aleg, că alții se duc direct la raftul cu zahăr, făină, ulei. Cum se face că pe noi, indiferent de motiv, ne lovește foamea?! Totuși e logic că doar se apropie sărbătorile. Cică trebuie să stăm în carantină. Ok, pentru virusul Corona pot să stau așa "deținută la domiciliu", că poate pleacă, fuge! Dar pentru prostie oricât aș sta în carantină, tot așa rămân...
Nu știu ce aș putea să fac, să aleg săpunul? Am înțeles și că se poate folosi înălbitorul ca dezinfectant (clorul e înălbitor, nu?) Stați așa, eu n-am nevoie, că eu sunt albă deja! Cu făina aș putea inventa o nouă rețetă de alungat virusul. O arunc în ochi și pleacă! Dar stai, nu știu dacă are ochi, că nu îl văd, e invizibil. Mai bine folosesc uleiul, prăjesc niște cartofi, cam un sac. Până gătesc eu pleacă! Și dacă nici așa nu funcționează, aștept să vină vara. La 30 de grade, se zice, că nu rezistă. Se topește!
Vă mulțumesc pentru atenție!
*Articolul este un pamflet.